La 18 ani, Nicolae Mitea se transfera de la Dinamo la Ajax și devenea, pe rând, jucător de națională și marcator în Liga Campionilor. „Într-o echipă cu Zlatan Ibrahimovic, Wesley Sneijder, Rafael van der Vaart, Steven Pienaar, John Heitinga, Maxwell, Thomas Vermaelen și Nigel de Jong, Nicolae Mitea a fost văzut de experți drept un supertalent, cu o carieră de aur în față. În realitate nu a fost însă așa”, notau în trecut olandezii de la spitsniews.nl.
De atunci, știrile despre atacant s-au transformat. Materialele ample au fost înlocuite de știri care anunțau câte o accidentare a acestuia. Apoi alta. Apoi iar alta. În scurt timp, recuperările nu mai erau o noutate pentru Mitea, iar emisiunile mondene îl arătau fie certat cu Andreea Tonciu, fie în vacanțe cu ea. Au trecut anii, iar pe 24 martie fotbalistul a schimbat prefixul. „E ciudat cum trece timpul”, recunoaște atacantul.
Perioada petrecută la Ajax, între 2003-2008, a fost, în spune Mitea, cea mai reușită din întreaga sa carieră. Iar cifrele îi dau dreptate atacantului
„Aș fi vrut să împlinesc 18 ani și să plec iar la Ajax”
ProSport: Ai schimbat prefixul, ai făcut 30 de ani. Mulți dintre noi, în astfel de situații, nu suntem tocmai încântați de trecerea timpului. Cum ai trăit tu ultimele zile? Nicolae Mitea: Pf, sunt sincer atunci când spun că parcă ieri aveam 20 de ani. Așa mi se pare. Nu pot să îmi dau seama când s-au dus anii ăștia, dar nu prea am de ales decât să accept faptul că am schimbat prefixul. Viața nu stă în loc pentru nimeni. Gata, nu mai sunt copil, nu mai pot să fac greșeli și să ridic din umeri a neștiință. Mă simt tânăr, dar mă sperie faptul că mâine-poimâine o să fac 40 de ani. E ciudat cum trece timpul.
Dacă ai putea să alegi, ce vârstă ai fi vrut să împlinești astăzi și de ce? 18 ani. Atâția aveam când am plecat de la Dinamo la Ajax. Tot timpul mă gândesc la asta. Era frumos atunci, era ușor. Acum, nu mai e chiar așa.
Ce dorință ți-ai pus la miezul nopții? Ce îți dorești la 30 de ani? Vreau să mai joc fotbal. Aș putea să fac asta încă patru ani. Îmi doresc să îmi găsesc o echipă de fotbal, să demonstrez că nu sunt istorie în acest domeniu. De ce nu joc, de ce nu sunt în lotul vreunui club, asta este o nedumerire pentru mine. Oricum, am vorbit cu niște prieteni din Olanda și mi-au spus că au discutat cu câteva echipe de acolo care mă vor chema la probe. Aștept, nu am încotro.
Întors la Dinamo în 2008, Mitea a jucat în 12 partide, unde nu a reușit să marcheze niciun gol. Apoi s-a accidentat și a început declinul
„Dinamo a fost greșeala vieții mele. Am ales cu sufletul, nu cu capul”
În urmă cu 12 ani, erai considerat a fi unul dintre cei mai valoroși tineri jucători români. A trecut timpul și mulți spun că ți-ai ratat cariera. A fost vorba de ghinionul cauzat de accidentările repetate sau și de o lipsă de maturitate la momentul respectiv? Amândouă. La 23 de ani am decis să mă întorc în țară, la Dinamo, lucru pe care o să îl regret cât o să trăiesc. Dacă gândeam ca acum, nu m-aș fi lăsat niciodată să fac prostia aia și eram probabil undeva, sus, ca fotbalist. Mi-am luat atunci adio de la orice șansă de a reveni în fotbalul mare. A fost greșeala vieții mele. Am fost și accidentat des, iar cei din jur nu au știut să îmi ofere încrederea de care aveam nevoie. Sunt două categorii de fotbaliști: norocoși și nu prea. Eu sunt în cea din urmă. Și nici nu m-am ajutat atunci când aș fi putut. Am ales cu sufletul, nu cu capul. Nu știu de ce am fost atât de idiot.
Ce ofertă ai refuzat, iar acum regreți că ai făcut asta? Am fost dorit de Lazio, AS Roma și de Genoa. Iar eu, deștept, am ales Dinamo. Dacă aș putea da timpul înapoi, m-aș duce fără să mă gândesc de două ori la Lazio. Frații Becali m-au sfătuit încă de atunci să fac asta, dar eu am luat o decizie fatală. Așa pare că a fost.
Mitea e convins că ar fi trebuit să aleagă Lazio, nu Dinamo, în 2008. Crede că ar fi fost în continuare fotbalist, nu ar fi așteptat oferte
„Sunt conștient că aș fi putut face mult, mult mai multe cu talentul meu”
Fotbaliștii români nu reușesc în continuare să se acomodeze în străinătate, nu se impun la echipele la care se transferă, iar după un sezon se întorc în țară. Au o problemă de mentalitate? Nu, nu e problemă de mentalitate. E lipsă de valoare. Eu, cinci ani, la Ajax, am câștigat cupe, campionate. Când ai valoare, rămâi. Te integrezi, joci, faci performanță. Când nu ai, te întorci în țară cu coada între picioare. Mulți se văd cu sacii în căruță când prind un transfer în străinătate. Am mai auzit că unii dintre ei vorbesc, la întoarcerea în campionatul intern, despre cum au fost tratați altfel. Mi se pare o scuză pentru eșec. În afară, primești toată încrederea posibilă dacă ești bun. Ești mai respectat decât în țară, asta e clar.
Ce înseamnă fotbalul pentru tine? Viață. Am crescut cu mingea și atât. De la șase ani m-am apucat de acest sport, am mers pe drumul meu. E ca aerul pe care îl respir și îl inspir. Sunt conștient că aș fi putut face mult, mult mai multe cu talentul meu. Și că poate nici pe sfert nu am reușit să profit de ceea ce am muncit și am primit.
Crezi că ți-au dăunat aparițiile la TV? Subit, din fotbalist ai devenit iubitul cuiva, ai împărțit bilete la circ, ai gătit la ferme. Au fost necesare ele pentru a te menține la suprafață din punct de vedere financiar? Nu. Eu încă trăiesc din banii pe care i-am câștigat în perioada în care eram la Ajax. Dar neavând echipă, m-au tentat diversele oferte venite din partea televiziunilor. Aveam ceva de făcut. Nu știu dacă mi-au dăunat aparițiile cu pricina. Am fost mereu un jucător cuminte, la locul lui, care nu s-a certat cu vreun coleg sau cu antrenorul. Nu am pierdut nopți niciodată, ci am tratat serios fiecare antrenament, cantonament, meci și recuperare. Nu mă face vagabond faptul că am o iubită sau că apar la televizor. În niciun caz.
9 selecții la echipa națională în perioada 2002-2005 are Mitea, când a și marcat două goluri. Acum urmărește din fața televizorului meciurile României
„Mi-ar plăcea să fiu impresar, dar e destul de muncă. Ai examene de dat, de luat, ai de învățat”
Ai spus că încă trăiești din banii pe care i-ai câștigat în perioada Ajax. La un moment dat se vor termina. Te-ai gândit ce o să faci dacă nu o să îți găsești echipă? Da, m-am gândit. Dar nu am nici cea mai mică idee. Trebuie, ca orice om, să fac ceva să trăiesc. Ori, eu nu am vreun talent special. Am investit niște bani în imobiliare, dar s-a dovedit a fi o afacere foarte proastă. Am pierdut suma respectivă. Mi-aș dori să fac ceva, să am o preocupare, să nu mă mai gândesc la ce a fost și la ce ar fi putut să fie. Cred că mi-ar plăcea să fiu impresar, dar e destul de mult de muncă. Ai examene de dat, de luat, ai de învățat. Nu oricine poate să devină agent de jucători.
Ce jucător român actual ți se pare că se aseamănă foarte mult cu tine? Sunt doi jucători pe care i-am apreciat mult de când mă știu: Sânmărtean și Zicu. Mi se pare că mă asemăn cu ei și că se aseamănă cu mine, că avem valori apropiate. Nu se chinuie niciunul cu o pasă, cu o centrare. Asta înseamnă să ai talent. Toți trei avem.
Cum ți se pare nivelul fotbalului din Liga 1 din prezent? Slăbuț de tot. Bine, nici condițiile pentru fotbaliști nu sunt în regulă, dar asta e. Aici trăim, asta avem. E o diferență imensă față de ce vedem la televizor. Nu există termen de comparație între fotbalul nostru și al altora.
Dar cum comentezi situația actuală de la Dinamo? Ba e Teja antrenor, ba e Stoican, rezultatele lipsesc, jocul nu e consistent. Situația lor nu e deloc bună. Nu e nici cum mi-aș dori eu, nici cum și-ar dori suporterii. De foarte mulți ani, Dinamo nu mai e Dinamo. Nu sunt eu în măsură să vorbesc despre ce se întâmplă acolo. Nu mai joc, dar echipa o să-mi rămână întotdeauna în suflet. Că am 30 de ani, mai nou, sau că am 70. Sper să își revină cândva.
Când ai dat ultima dată un autograf? Nu mai țin minte. Oricând poate să mă vadă cineva pe stradă și să îmi ceară unul, pe care eu o să-l ofer cu cea mai mare plăcere
57 de apariții în tricoul lui Ajax are fostul atacant. În perioada 2003-2008 a marcat 12 goluri pentru formația olandeză
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER